Mircea Cartarescu…cine e Mircea Cartarescu??? Am auzit ca scrie…Am auzit ca e in manuale!!!! In manualul de clasa a VII-a cu “
Florin scrie un roman” si in manualul de clasa a XII-a cu “textualismul şi intertextualitatea în opera lui Mircea Cărtărescu, scriitor reprezentativ pentru parodierea constructivă ca modalitate de creaţie”
Pai hai sa vedem un pic…pe vremea meeaaa…cand aveam un scriitor in manual…citeam tot ce era reprezentativ pentru scriitorul respectiv…daca nu toata opera…
Deci ce citim din Cartarescu:
“Iubim femeile pentru ca au sani rotunzi, cu gurguie
care se ridica prin bluza cand le e frig, pentru ca au
fundul mare si grasut, pentru ca au fete cu trasaturi
dulci ca ale copiilor, pentru ca au buze pline, dinti
decenti si limbi de care nu ti-e sila.”
Va rog sa-mi permiteti sa vars…acum. Individul asta atat de ridicat pe culmile literaturii vorbeste despre jucarii de plus cumva??? Sau despre papusa lui gonflabila. Nu pot sa cred ca vorbeste despre fiinte umane. O fi avut vreo profesoara care l-a terorizat? Sau vreo vecina ceva? Explicati-mi va rog… “Pentru ca
pana si cea mai dura bussiness woman poarta chiloti cu
induiosatoare floricele si dantelute.”
Pare sa aiba o experienta vasta… Nu pot sa mai continui cu celebrul roman “De ce iubim femeile” pentru ca e prea mult pentru ora aceasta…
Ideea e ca nu cred ca o sa fac greseala de a-l cumpara…sa nu care cumva sa mi-l faceti cadou!!!! Pai sa trecem la poezii…
“Dă lăbuţa (vei da şi boticul)
Cri, dă-mi mânuţa şi fii atentă:
e toamnă arborescentă
şi nori în amestec cu stele
curg peste autoturismele de pe şosele.
prin toamnă priveşti ca prin rigla de plastic
din clasa-ntâia: fantastic
se vedea-nvăţătoarea ocolită de curcubeu. trăim într-un televizor color
cu sonorul dat încetişor…
în culori peruzea, lila, ecosez
zâmbim obraz lângă obraz, împreună
ca Frank Sinatra şi Joan Baez
sau ca doi hamsteri sub un clar de luna.
Cri a mea, Cri
cu tâmplele sidefii.mi-au cam ieşit fumurile de celebritate din cap
şi viaţa literară mi se pare mai departe decât insulele Malvine
şi fâşnetele de pe stradă mi se par pure obiecte estetice…
nu îmi mai decupez cronicile din reviste,
nu mai “acord” interviuri:
tot ce a fost genialoid în mine mă face acum să zâmbesc.
ştii cât mă obseda structura materiei? cât îl iubeam pe Dylan Thomas?
ştii cum plângeam ascultând “E perfect, mamă”?
acum mentalitatea mea de producător s-a transformat într-una de
consumator
şi nu mai simt nevoia să-mi cultiv obsesiile,
să-mi întreţin nefericirea.
visătoria mea tristă s-a resorbit
acum, când ai răsărit
deasupra mea, cu neoane curbe, de curcubeu.
Cri, dragă eu.
trec autoturisme absente
pe şosele fluorescente.
va veni spic de zăpadă
şi va fi altfel colorată fiecare piatră de pe stradă
o să viscolească peste parbrize, capote
iar noi, sub plapuma de satin
vom citi la caldură Truman Capote
în miros de scorţişoară şi vin.
în televizorul color
cu sonorul dat încetişor
din părul tău oricare fir, şuviţă şi franj
va fi dublat cu frez, ciclamen şi oranj
(culorile nefiind bine reglate),
Cri a mea cu tâmple perlate.
ştiu acum că viaţa exista ca să fie trăită
asta înveţi de fapt de la o femeie: că nu eşti nemuritor
că nu eşti tot una cu universul chiar dacă eşti un mic univers.
ştiu acum că nici un poem nu a schimbat viaţa nimănui.
dă lăbuţa (vei da şi boticul)
toamna îşi agaţă baticul
în pomii turcoaz.
noi hoinărim prin fototapetul cu
frunze gălbui şi cer de atlaz.”
Dragut titlul…poate fi citit in noptile de iarna la lumina focului…copilasului dumneavoastra …nu incercati asta acasa.
In definitiv nu scrie pentru copii…asta e clar…dar nici pentru adulti…asta e si mai clar…penru cine scrie omul asta? Pentru posteritate…ce gluma…si atunci…de ce apare in manuale? Chiar vedeti domnilor dascali…peste ani de zile “literatura” lui cartarescu …ca un model…da …poate…model pentru aceasta societate….egoista si superficiala!
Apropo…am auzit eu bine??? Andreea Esca apare in cartile de istorie??
1 Comment | 
Capsula Timpului | 
Permalink
Posted by anisimi
